Ieri a ajuns la plen iniţiativa colegilor de la UDMR, prin care cereau recunoaşterea ca sărbătoare a minorităţii maghiare data de 15 martie 1848. Există un precedent în acest sens, cu sărbători ale altor minorităţi din România.
M-au întristat luările de cuvânt ale unora dintre colegi. Politica ar trebui să fie despre educarea maselor, despre cum construim o lume mai bună pentru toţi şi pentru generaţiile următoare. Nu despre manipulare, nu despre cultivarea fricii, nu despre extermismul care aduce voturi.

Aici, discursul meu:

„Se vor împlini 170 de ani de la „primăvara popoarelor”, moment al trezirii conștiinței naționale pentru națiunile europene aflate sub asuprire vreme de sute de ani.

15 Martie 1848 are o dublă semnificație. Această dată marchează aspirațiile naționale ale unui popor ce visa la recunoașterea drepturilor și la autodeterminare. Aspirații care, deși similare cu ale românilor, croaților, sârbilor sau slovacilor, au fost tocmai motivul de învrăjbire între nații și pretextul sub care s-au comis numeroase atrocități. De toate părțile. Acum 170 de ani.

Și totuși, 15 Martie ar fi putut să reprezinte începutul Europei așa cum o știm astăzi. A fost momentul in care s-au cerut stoparea iobăgiei și drepturi similare. Dacă scrisoarea lui Kossuth Lajos către Avram Iancu, prin care recunoștea nedreptatea făcută romanilor din Transilvania, ar fi venit la 15 Martie și nu mult mai târziu, probabil că am fi vorbit despre o sărbătoare a tuturor etniilor.

Este trist că in anul 2017, într-o Europă a drepturilor și a păcii încă mai găsim semințele învrăjbirii pe criterii etnice și nu reușim să le stârpim.

Stimați colegi.

Visez la ziua când copiii noștri vor sărbători împreună, indiferent de etnie, valorile comune. Visez la ziua în care vom învăța aceeași istorie, una din care extremismul nu va mai face parte. Visez la ziua în care politicienii se vor ridica la nivelul oamenilor simpli, care conviețuiesc în bună pace, ca buni vecini transilvăneni.

Vă spune toate acestea un nepot de moț din Birtin, de lângă Brad, care știe de mic copil imnul lui Avram Iancu și care a fost închinat la Țebea la mormântul Crăișorului Munților, de lângă Gorunul lui Horea.

Mă uit in sală și văd frică. Frica de tensiunile interetnice, frica de manifestări extremiste, intr-un context european deja zbuciumat. Frica de a pierde voturi. Este o frică pe care nu o înţelegem nici eu, nici vecinul meu Danika, nici cumnatul meu István.
Extremismul se clădește pe frica și poate fi dezamorsat doar împreuna. Istoric, aceasta inițiativa a venit mereu dinspre majoritați către minorități și tine de societatea pe care dorim să o construim împreună. Cunoaștem istoria și stă în puterea noastră să nu lăsăm atrocitățile să se repete.

USR susține democrația și drepturile minorităților. Suntem, însă, datori să dezamorsăm împreună tensiunile ce decurg din interpretarea diferită a semnificației acestei date și a istoriei comune. Din păcate, mai avem mult de lucru în acest sens. Acesta este apelul nostru către întreg spectrul politic – la pace, la chibzuință și la eforturi comune în direcțiile care ne unesc.”

Posteaza un Raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Puteți utiliza aceste etichete HTML taguri și atribute:

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>