Programul “Piste pentru biciclisti” – incotro?

Posted by Allen on Jul 8, 2011 in ZiDeZi |

Administratia Fondului pentru Mediu anunta zilele trecute deschiderea “Programului de realizare a pistelor pentru biciclisti”. Stirea a fost preluata si difuzata de mai multe site-uri de informare pe tema finantarilor nerambursabile: fonduri-structurale.ro si finantare.ro.

Pana aici, toate bune. Se aloca 50 mil euro pentru apel si se stabilesc limite pe proiect de 2,5 mil euro pentru orase, judete (…) si 1,5 mil euro pentru comune. Adica vreo 20-30 de proiecte. Daca ne uitam un pic mai in detaliu si vedem ca pentru un punctaj bun trebuie sa ai minim 10 km de piste, rezulta un total multumitor ca punct de debut pentru astfel de initiative. Problema este cu punerea in practica. Sa explic de ce…

In ultimele 18 luni am colaborat (pe parte de consultanta/proiectare) in doua proiecte care vizeaza dezvoltarea infrastructurii pentru biciclisti. Este vorba de proiecte mari si “cu cap”, care sper sa fie duse la bun sfarsit in anul urmator, nicidecum exemplele negative tip Bucuresti (piste care trec prin stalpi, fragmente discontinue etc) de care este plin Internetul. Ambele proiecte in mediu urban din Romania, cu specific diferit dar probleme comune: trafic intens (chiar supra-aglomerat), strazi inguste, benzi de circulatie dimensionate la limita, trotuare inguste si/sau discontinue, probleme de proprietate pe alocuri (nu toate zonele pretabile pentru piste sunt pe domeniul public). Ambele proiecte vizeaza finantarea prin fonduri structurale disponibile la acel moment (in speta, POR axa 1).

Care sunt punctele care fac GREU implementabil (uneori imposibil) un astfel de proiect:

  1. Latimea actuala a strazilor, a benzilor de circulatie si a trotuarelor. Indiferent ca vorbim de Transilvania, Moldova sau Muntenia, orasele mari se confrunta cu probleme de trafic, in special in zona centrala. Daca in Ardeal, in majoritatea cazurilor, stradutele inguste si arhitectura istorica nu lasa loc de prea multe optiuni, in orasele “moderne” spatiul suplimentar este deja sufocat de locuri de parcare. Solutii punctuale (la nivel de strada/artera) se mai gasesc, insa dificultatea consta in a realiza o retea coerenta, care sa acopere principalele rute si zone de interes din oras
  2. Strategia de dezvoltare urbanistica si de management al traficului. Sunt convins ca nici o primarie mare nu va accepta din prima solutii precum desfiintarea locurilor de parcare, desfiintarea unor benzi de circulatie sau inchiderea unor artere importante si transformarea lor in pietonale+piste. Chiar daca exista argumente ce pot fi aduse in favoarea unor astfel de masuri, sa crezi ca vei face educatie “verde” si ciclista maselor-care-merg-cu-automobilul-inclusiv-pentru-a-si-lua-tigari-de-la-coltul-blocului mi se pare naiv. Cred ca lucrurile ar putea sa evolueze in aceasta directie, insa treptat – pe masura ce numarul biciclistilor capata proportii si vocile lor se fac din ce in ce mai auzite… “pe bune”.
  3. STAS-urile invechite. Este o problema semnalata de multa vreme de asociatiile de profil (batesaua.ro, Clubul de Cicloturism Napoca etc.), insa standardele in vigoare sunt tot de pe vremea lu’ bunicu’ – necesita actualizare si o flexibilitate mai mare in alegerea solutiilor pentru probleme particulare.
  4. Ghidurile solicitantului si cheltuielile eligibile. Orice “cap luminat” scriitor de ghiduri este evident ca nu si-a pus problema tehnica a realizarii de piste – a stat in birou si a scris, fara sa se gandeasca macar la cateva dintre problemele descrise mai sus. Concret, sa faci o retea formata exclusiv din piste (asa cum sunt ele definite de STAS-uri si de ghiduri) este imposibil. Detaliez la punctul urmator ce lipseste.
  5. Ignorarea unor solutii moderne, complementare pistelor. Prezente cu succes in alte parti de lume, sustinute de studii si statistici, solutiile “Cycle-friendly infrastructure” (Bicycle boulevard, Shared lanes, Bicycle-friendly measures) ofera flexibilitatea de care avem nevoie in realitatea oraselor noastre. Astfel, pe langa mult-trambitatele “piste”, ar trebui sa ne gandim si la “trasee optimizate/recomandate circulatiei biciclistilor”. Aceste trasee ar putea fi strazi paralele cu arterele principale, cu valori de trafic reduse, cu limitari de viteza impuse (semnalizare, limitatoare fizice etc), zone rezidentiale etc. Pe o strada mai putin circulata, care are 5 m latime, este imposibil sa delimitez o pista; pot, insa, sa impun limitare de viteza la 30 km/h si sa o declar ca fiind folosibila “la comun”, ca traseu sigur pentru biciclisti. Si solutiile “ignorate” nu se opresc aici.

Cred ca in demersul initiat de AFM lipsesc mai multe elemente care ar asigura succesul. Cred ca o colaborare stransa cu societatea civila (in special cu ONG-urile cu activitate in domeniu) ar fi foarte utila. Si mai cred ca o deschidere din partea tuturor, spre solutii pretabile acestui inceput, este obligatorie. Fiind implicat direct, am observat rigiditate atat din partea autoritatilor (in privinta masurilor restrictive asupra traficului si parcarilor) cat si din partea societatii civile (in privinta unor solicitari exagerate pentru gradul de dezvoltare actual – ex: inchiderea unor artere, desfiintarea parcarilor). Rezultatul pana acum – mult zgomot, putine piste “adevarate”. Sa vedem ce va urma…

Reply

Copyright © 2017 Allen.ro All rights reserved. Theme by Laptop Geek.