2

Fonduri Europene (partea 1)

Posted by Allen on Sep 28, 2010 in Tara Fagaduintei

(Am decis sa incep un foileton cu povesti din Taramul Fagaduintei aka Tara-in-care-toti-alearga-dupa-Fonduri-Europene, spatiu semi-alegoric in care imi petrec buna parte din zile de vreun an incoace, luptandu-ma cu balaurii si imblanzind zmeii cu sabia de consultant)

De ceva vreme, dar mai ales de cand cu trambitata criza, lumea vorbeste tot mai mult de fondurile europene. Fie ca legam de ele sperantele in salvarea economiei noastre, fie ca le privim cu ochi indoielnici ca pe o fata morgana, cu totii am auzit macar despre existenta lor.

Anul 2010 a adus din partea guvernantilor decizii controversate si multa agitatie. Incercand sa contracareze impactul negativ, mesajele menite sa dea sperante de mai bine s-au axat pe o idee principala: atragerea de fonduri. Prioritate nationala, gura de oxigen, motorul redresarii si al dezvoltarii ulterioare, alfa si omega, panaceu universal – totul urmeaza a se rezolva cu fonduri de la Uniune. Insusi Boc a trambitat in repetate randuri acest mesaj.

Acum, sa vedem cum arata lucrurile in practica, in privinta “prioritatii”.

In 2008, spre final, s-a deschis un apel de proiecte pentru companii (IMMuri), pentru dezvoltare de e-commerce. Am un prieten care a depus un proiect. Se estima ca prin martie-aprilie va veni raspunsul evaluarii. Pauza. Lunga pauza. In acest context, orice companie cu nevoi “pe bune” si ancorata in realitate (si nu in Taramul Fagaduintei) renunta neoficial sa mai astepte si cu cat “arde” mai tare cu atat mai repede isi rezolva investitia din resurse proprii…
… dar Surpriza! Cand nici nu te (mai) astepti, adica prin martie 2010, vine scrisorica – proiectul depus, de bun ce a fost si de reale si stringente ce sunt nevoile prezentate, s-a aprobat spre finantare! Adica la aproape un an si jumatate de la depunere! Buuun, tras aer in piept, dat de baut la prieteni, regandit “cum facem, ca s-a schimbat contextul, intre timp a cam si aparut online e-commerce-ul care urmeaza a fi realizat”… etc. Si mai trec doua luni – nici un semn de la Autoritatea de Management, care trebuia sa cheme beneficiarul la semnarea contractului. Intr-o buna zi de mai (2010) prietenul meu, mai nerabdator din fire, isi ia inima in incisivi si da un telefon “la Minister”.

Prietenul: “S-a aprobat?”
Ministerul: “Da, s-a aprobat”
P: “Si ce urmeaza?”
M: “Urmeaza sa va chemam la semnarea contractului”
P: “… cand?”
M: “Nu va putem spune o data certa”
(…) schimb de replici, scormonit dupa detalii in capul interlocutorului de la Minister, pana cand se pune degetul pe cauza (…)
M: “Sincer sa fiu, de ceva vreme avem o problema – nu mai avem tonner la imprimanta si fondurile ne sunt blocate (cu criza), iar fara tonner nu putem sa listam contractele”
P: “Si daca venim noi la dumneavoastra, cu imprimanta noastra, putem rezolva semnarea contractului in zilele urmatoare?”
M: “Desigur”

Stiu, halucinant. Nu, nu era la misto, interlocutorul parea vadit jenat de situatie (cel putin asa garanteaza amicul, om respectabil de altfel). Asa-i cu prioritatile nationale si cu blocajele la nivel de middle-management. De cealalta problema (evaluatorii si existenta lor total paralela cu timpul terestru) vom mai rade si cu alte ocazii…

Am incalecat pe-o sa… (va urma)

Tags: , , ,

 
0

Big Brother. Cu berze

Posted by Allen on Jul 7, 2010 in DePeNet, Nazbatii, ZiDeZi

Fiind mai tot timpul pe drumuri in ultima vreme, am constatat ca imi plac berzele si ma binedispune cand le descopar, in zbor sau cocotate pe cate un stalp de telegraf. Tara Barsei abunda de sate ospitaliere pentru inaripatele cu picioare si pliscuri lungi si le-am salutat in numar mare si in zona Tg. Mures.

Avand ochiul format, de cand cu radarele fixe ale Politiei Romane, nu am putut sa nu remarc o ciudatenie, intr-unul din respectivele sate: o camera in varful stalpului, indreptata spre cuib si nu spre sosea. La o cautare pe net am gasit asta: http://www.justin.tv/milvus#r=64fglEk~&s=li. Exista si inregistrari, in arhiva: puii mici, abia iesiti din ou sau masa in familie, in urma cu cateva zile.

Mi-a placut ideea, cu atat mai mult cu cat nu ii gasesc nici o utilitate concreta. Poate doar pentru cei care asteapta barza.

Watch live video from milvus’s channel on Justin.tv

Tags: , , ,

 
0

Pietre ude…

Posted by Allen on Jun 24, 2010 in ZiDeZi

Pietre ude. Ploaie. Aer rece. Noroi ce scrasneste intre dinti. Noroi in ochi, noroi pe haine, noroi pretutindeni. Bolovani topaitori. Siroaie pe drum, siroaie pe obraji, siroaie pe tot corpul. Viteza. Scrasnet ocazional de frane. Salamandre. Flori de soc. Frig. Frumos. Verde.

Antrenament.

 
0

3 iunie 2010…

Posted by Allen on Jun 4, 2010 in Nazbatii, ZiDeZi

… sau despre cum a fost de ziua mea.

Nu, nu am primit un Logan. Am primit insa o surpriza ca in filme (sau, deh, ca in reclame) – o gasca de prieteni, un complot imens, un “all-star-game” in sala de la Saguna si un tort gigant. Si zeci de telefoane/mesaje/urari, ca niciodata. Nici nu stiam ca pot fi atat de popular si ca am atatia prieteni.

Multumesc, Crina! Si voua, tuturor!

Tags:

 
1

Deconectari

Posted by Allen on May 15, 2010 in ZiDeZi, muzici

Azi e sambata.

Din cauza gandurilor care imi zumzaie toata saptamana prin cap si care intotdeauna se amplifica odata cu apropierea de weekend, noi am ajuns sa numim cele doua zile magice “minivacanta”. Sunt sfinte.

A venit verdele, urmeaza vara. Ne luam portiile de natura si de deconectare – este ca un “reset” saptamanal, pentru care trec, de fapt, celelalte 5 zile.

Pentru cei in pana de idei sau care nu inteleg conceptul, recomandam:

(descoperire intamplatoare, melodie frumoasa, asemanare izbitoare cu duminicile trecute)

I love your smile

Tags: , ,

 
1

Connections…

Posted by Allen on May 13, 2010 in ZiDeZi

Nu-mi place LinkedIn. Mi se pare lame, inutil de complicat in anumite zone, inutil pur si simplu in altele. Dovada ca nu il inteleg si nici nu imi bat capul cu asta. I’m not a career guy, anyway.

Am primit in ultima vreme invitatii de “connect with” de la diversi colegi (btw… la ce sa ne conectam? Stim unde lucram fiecare, de comunicat nu prea comunicam prin viu grai, daramite asa…). Le-am cam ignorat pana s-au adunat cat de un snop de acceptat in 30 de secunde.

Revenirea pe LinkedIn mi-a oferit insa doua surprize haioase. Exista o rubrica “Viewers of this profile also viewed…” si din curiozitate am descoperit urmatoarea “vecina”:

Asadar, “stau” la 2 omuleti de Hillary. Punte biumana intre locatarul din Schei si fosta viitoare locatara de la Casa Alba. Mai ziceti ceva…

… dar cand ma uit mai bine…

Pesemne de la Barac(k)a la Coliba(n) distanta e infima si caile-s batute. Traiane, daca vrei sa-ti aranjez o intalnire, da-mi un bip.

 
1

“Dupa 20 de ani”…

Posted by Allen on Mar 18, 2010 in DePeNet

http://observator.antena1.ro/social/Isterie-la-deschiderea-unui-magazin-cu-produse-de_6784.html

http://www.antena1.ro/news/social/soc-isterie-la-iasi-oamenii-precum-animalele-101691.html

Imi amintesc, oarecum vag, de statul la cozi din copilarie. Si mi se pare ca in 20 de ani am regresat ca grad de civilizatie. Cultura cozii si a imbulzelii se pare, insa, ca nu va disparea prea curand – e bine pazita de babele cu drujba.

Sursa: Antena 1

Tags:

 
0

China si separatistii

Posted by Allen on Feb 19, 2010 in ZiDeZi

Gandul zilei: Cand un miliard de oameni iti spun ca esti separatist, nu ai de ales decat sa accepti acest lucru.

(vis-a-vis de atitudinea Chinei, care condamna intalnirea dintre presedintele american si Dalai Lama, pe care chinezii il considera “un separatist periculos”)

 

 
1

Hai, Edit!!!

Posted by Allen on Feb 18, 2010 in ZiDeZi

edit_vancouver

Edit Miklos, in proba de Coborare la Olimpiada de la Vancouver 2010 (foto: 2010 (c) Tudor Carstea)

A inceput Olimpiada de Iarna. Asta se traduce prin furnici in burta din patru in patru ani.

Am crescut cu cupe pe dulap si diplome cat sa tapetezi un perete intreg. Toate, ale bunicului participant la trei Jocuri in Alb. Poate asa se explica magnetismul pe care probele de schi alpin de la Olimpiada il exercita asupra mea.

Azi m-am asezat cuminte in fata televizorului – a fost seara cursei de DH feminine. Romania, reprezentata de Edit Miklos – singura schioare care se ambitioneaza sa arate ca tara noastra exista in schiul mondial. Dupa un debut de sezon cu probleme, dar cu puncte adunate in Cupa Mondiala, Edit este “visul frumos” al Romaniei la aceasta Olimpiada, in probele alpine.

M-am uitat cu emotie crescanda la toate concurentele. M-a enervat Eurosportul pentru pauzele publicitare dese (mai ales dupa ce a trecut Lindsay Vonn). Capac mi-a pus insa TVR2 – postul national a preferat sa ne lase cu ochii in luna cu doar cateva schioare inainte de Edit. Nu mai spun nimic de comentariul ageamiu, in special din partea vocii feminine. Inca il regret pe Radu Savin (fost la Eurosport), dupa mine cel mai bun comentator de schi de limba romana.

Asadar, cu nervii intinsi la maxim si noduri in gat am intrat pe net, in cautare de vesti si feed live. Situatia se prezenta bine: partie dura, abandonuri multe, cele care au plecat dupa Vonn ori au ajuns cu intarzieri mari, ori au abandonat. O cursa buna pentru Edit, la sub 3 secunde diferenta de Vonn, insemna cel mai bun rezultat din istorie pentru Romania – un top10 de care niciodata nu am fost aproape. Iar Edit e bataioasa, poate sa vina sub +3.00. Mi-am si dat pronosticul: fie se rupe, fie face cursa vietii.

Feed-ul live da informatiile complete – timpi intermediari, viteza atinsa. Secundele curg greu, ma simt ca si cand as fi eu la start si revad mental virajele care ma asteapta. Imi imaginez figura lui Edit – concentrata, determinata… GO! La primul intermediar – +0.51 (!!) Excelent! Mai bine decat precedentele 5 schioare (timp de locul 2, in cazul improbabil in care s-ar conserva pana la final)! Al doilea timp: +1.00 (!!) – hai, Edit!!! Diferenta de “bronz”, dar, cel mai important – timp care arata ca “se bate”, ca merge la limita.

(am vazut mai toate Olimpiadele de dupa ‘90. Am incurajat de fiecare data romanii, oarecum detasat insa, asa cum i-am perceput si pe ei de fiecare data. La televizor pareau “in reluare”. Da, avem lipsuri. Da, nu avem bani si nici conditii. Totusi, sa te bati cu africani sau alti exotici si sa iesi constant muuult la coada clasamentului… e un pic hilar. La fel cum hilar a fost in urma cu cativa ani sa luam un loc in jur de 20 la fete, la slalom, aproape mergand in plug si venind la o mansa de slalom la peste 12 secunde in spatele castigatoarei. Pe scurt: sportivii nostri au mers “la siguranta”, doar ca sa termine – e si asta o intrare in “istorie”, intr-una mai mica si cu iz personal ca deh, performanta nu e pentru oricine)

Al treilea timp: +2.39 (!!). E timp de top10 si suntem la jumatatea cursei. Toti timpii intermediari de pana acum ai lui Edit sunt mai buni decat ai lui Stacey Cook, locul 11 in acest moment!!!

… ah! Verdictul a venit taios, curmand brusc visul: DNF. A cazut. Caseta de comentarii incepe sa se umple de tipat – “ouch!”, “oh, my God!”. Sunt cei care vad transmisia live prin tarile lor si mai ne dau si noua cate o veste. Cica e cea mai urata cazatura de pana acum, in concurs – si asta inseamna ceva, in conditiile in care am vazut cateva plonjoane dure de tot. Trec 5, trec 10, trec 15 minute. Cursa e oprita si singurul lucru pe care il mai aflu este ca Edit s-a accidentat destul de serios si se asteapta venirea elicopterului. Doamne ajuta sa fie sanatoasa!

Multumesc, Edit, pentru visul din seara asta! Jumatate de cursa reprezinta mai mult decat am trait in 20 de ani de Olimpiade. Si stiu sigur ca lucrurile nu se vor opri aici. Mult succes! HAI, EDIT!!!

Updates:

Update 19.02 – Edit are intindere de ligamente la genunchiul drept. Va sta aproximativ 2 luni, ratand finalul de sezon. Putea fi mai rau. Multa sanatate, Edit si o revenire pe cai mari!

Update 18.02, 01:37Tudor transmite din Canada (multumim, Tudor!) – Edit si Floro asteapta RMN-ul (se pare ca e coada, dupa ziua de azi). S-ar putea sa fie o problema la ligamente.

Update 18.02, 01:13Edit nu are fractura!

Update 18.02, 00:53 – Sorin Anghel transmite vesti sumbre de la fata locului. Sper sa nu se confirme banuielile…

Update 18.02, 00:41Fotografii de la fata locului, postate de sport.ro. Pare mai serioasa problema decat se comenta pe Internet.

Update, 4:07 p.m. ET: “Edith Miklos of Romania is on a stretcher at the side of the course – she was able to move her arms – and will be taken off the mountain after crashing. Until that happens, the competition is being delayed with nine racers still to start. Eight of the 35 who did start did not finish. (usatoday.com)”

Dupa accidentul lui Edit, reprezentanta gazdelor, Georgia Simmerling, a renuntat sa mai ia startul, acuzand gradul de dificultate al traseului in conditiile numarului redus de antrenamente pre-concurs (anulate/afecatate de starea meteo). Si Georgia este acasa, stie partia…

Tags: , ,

 
0

“Old School”

Posted by Allen on Jan 23, 2010 in ZiDeZi

Zilele trecute am ajuns pret de cateva ore si o discutie pe la fosta “Cantina a Partidului”, transformata intre timp in bistro. La o masa alaturata, un fost, actual sau viitor senator le preda lectii de viata unor domni care il ascultau ca pe Moise. Am prins urmatoarele crampeie:

“,,,Daca gresesti, sa nu recunosti.
Daca recunosti, sa nu scrii.
Daca scrii, sa nu semnezi.
Daca semnezi, sa nu te mai plangi!”

Probabil ca asa se preda lectia despre Responsabilitate la Stefan Gheorghiu, pe vremuri. Halal, Virtute!

Tags:

 
0

La Multi Ani!

Posted by Allen on Jan 9, 2010 in ZiDeZi

Am asteptat sa treaca un pic afluxul de urari, ca sa va zic si eu:

La Multi Ani, tuturor! 2010 motive de bucurie, zilnic!

La Multi Ani, Ionu, Ionel, Ioana, Johannes, ioni pozitivi, ioni negativi!

La Multi Ani, Omi!

La Multi Ani, 8!

Tags:

 
0

Bulgarii, dragii de ei!

Posted by Allen on Nov 19, 2009 in ZiDeZi

Simpatici bulgarii. Mi se par o natiune onesta si calda si mai deschisa decat suntem noi intre noi.

Am avut idei preconcepute hat-vreme, date de o superioritate apriorica tipic romaneasca in raportul cu ei. Am avut ocazia sa mi le schimb in urma cu doi ani, cand am fost cu echipa NoMad la XVenture Race. Am pastrat atunci o umbra de retinere in judecata, gandindu-ma ca ‘om fi fost primiti si tratati ca niste vedete.

Toamna aceasta am avut doua proiecte (job-related) dincolo de Dunare. Am colindat pe la Balchik (statiune pe care am admirat-o extra-nebunie-sezoniera) si la Silistra (orasel linistit si cvasi-cochet, cu o frumoasa faleza la Dunare). Nu am intalnit doar oameni implicati in turism, asa incat pot sa imi proclam parerea definitiva: imi plac si imi sunt dragi bulgarii. Si mi se pare ca fac lucrurile cu (un pic mai mult) bun simt (decat se fac la noi). Servicii, preturi, conditii de cazare, toate mi se par la alt nivel.

Merita sa vizitati Bulgaria, mai ales ca este la o aruncatura de bat. Fie ca mergeti iarna la schi (si aveti unde, au investit masiv), fie vara pe litoral, o sa va placa.

Cat despre primirea pe care mi-au oferit-o in Silistra… doar candidatii la Presedintie mai au parte de asa ceva :-) M-au emotionat atat de tare, incat ii iert si pentru eroarea de ortografie.

Tags: ,

 
0

Wasted sunsets…

Posted by Allen on Nov 3, 2009 in ZiDeZi

Motto: Exista clipe a caror estetica este strict intima.

La cursul de fotografie am invatat ca peisajele (in general) si cerul (in mod particular) cu foarte greu pot reprezenta subiectul unei fotografii cu adevarat bune. Motivul pare a fi simplu – subiectul “fiind acolo”, este doar o chestiune de noroc, de sansa a fotografului, sa apese pe buton intr-un decor gata “aranjat” independent de interventia sa. Si, as adauga, este un subiect prea la-ndemana tuturor, in special de cand cu explozia de aparate compacte si foarte performante. Fiind asadar extrem de simplu sa obtii cadrul bun atat din punct de vedere conceptual cat si tehnic, “bunul” se perimeaza, devine mediocru, isi pierde valoarea. Cerul, ca subiect singular al unei fotografii, ni s-a recomandat a fi evitat.

Mihai a fost cel mai bun prieten al tatalui meu. Mihai venea la noi in vizita in fiecare joi si de cele mai multe ori asculta decat vorbea. Avea insa o tacere speciala, calda, care putea substitui manunchiuri intregi de fraze.
Mi-l amintesc pe Mihai intr-o postura caracteristica: intr-o dupa-amiaza tarzie de vara, in balconul sufrageriei noastre, privind, tacut, apusul. Dupa minute de tacere, i-a spus tatalui meu doar atat: “Ionule, ce apus…”. Nu pot reda tonul si nici expresia lui de atunci, dar va garantez ca nu era nimic exagerat, nimic patetic, nimic teatral in atitudinea sa. Era doar o expresie a unei trairi launtrice, spusa pe un ton ce purta o umbra de tristete sau de melancolie. O traire precum un oftat.

Cam asa sunt si pozele acestea. Lipsite de orice pretentie artistica, le postez strict pentru mine, ca amintire a unui octombrie involburat, in care am calarit Dunarea in lung si-n lat. Din Calarasi, cu succes si cu acest apus, m-am intors acasa!

PS. Titlul – melodie Deep Purple, merita ascultata din cand in cand.

Tags:

 
0

Despre oamenii-cuta

Posted by Allen on Oct 29, 2009 in ZiDeZi

Oamenii cuta sunt acei oameni care sunt tot timpul preocupati prea-preocupati mult-prea-preocupati de cate ceva. Asta chiar si atunci cand stau singuri in birou si se uita pe geam si tu, muritor de rand, intri, zambesti si le dai “buna ziua” – evident, nu se vor sinchisi sa iti raspunda.

Pentru acesti oameni suprapreocuparea vine odata cu fisa postului. Sau, pentru unii, este un exercitiu pentru o functie viitoare.

Oamenii-cuta sunt profesionisti adevarati. Oamenii-cuta nu mai au trairi pe care sa nu si le poata controla. Oamenii-cuta nu isi permit sa zambeasca, decat formal. Oamenii-cuta au ca teme preferate de discutie eficienta si performanta, folosind cuvinte precum “sistem”, “implementare”, “strategie”, “target”, etc.

Oamenii-cuta sunt foarte reticenti in relationarea cu alt gen de oameni, pe care ii considera inferiori, pozitionandu-se din start deasupra acestora. Nu conteaza ce talente sau abilitati ai, cata vreme nu esti un om-cuta.

De unde le vine denumirea? De la fata schimonosita, marcata de cutele adanci de pe frunte si de incruntarea permanenta.

Reminder: Urasc oamenii-cuta.

Tags: ,

 
1

Romania – hotie si umor!

Posted by Allen on Oct 26, 2009 in DePeNet

Cu siguranta ca suntem o tara plina de umor, lucru vizibil pana si in cele mai alarmante stiri. In decurs de zece zile am auzit de doua jafuri care m-au lasat masca (si nu, nu ma uit la stiri, lucru care ma face sa cred ca nu au fost nici pe departe singurele doua jafuri).

Primul, de departe mai spectaculos, s-a produs (tineti-va bine!) la o firma de paza si protectie. Pesemne ca nu aveau paznici suficienti, caz in care le recomand externalizarea serviciului (ca deh, se practica si in alte industrii, mai “tehnologizate” – prietenii stiu de ce!). Nu stiu daca jefuitorii si-au facut planul cu gandul la beneficii materiale sau:

  1. A fost un jaf pentru CV
  2. A fost un soi de examen de diploma la Scoala de Shutzi
  3. A pornit totul de la un grup de prieteni proaspat iesiti de la Ocean’s 13 (12, 11…), in ideea “…bai, ce tare ar fi! Ne bagam?” “Ne bagam!”

Al doilea jaf, amintind de perioada “jafului romantic”, recte haiducism, da si o dimensiune a capacitatii romanesti de solutionare a acestor probleme. Cica a fost jefuita o agentie Loto din Drobeta Turnu Severin – zambesc: dupa zecile de scandaluri din ultimii ani legate de Loteria Nationala cred ca sunt destui sasedinpatrujnouisti (in toate formele si configuratiile de jocuri disponibile) care se simt razbunati si care graiesc “asa le trebuie!”. Mai interesanta este insa continuarea stirii, care informeaza ca suma sustrasa este de “2000 lei, incasarile de joi” (! – am verificat inca o data inainte sa o scriu, pentru ca nici acum nu-mi vine a crede). Hotii “purtau cagule, dar nu aveau arme la ei” (sa fim seriosi, de unde arme, la valorile astea de productie?). Ca or fi racnit amenintator sau or fi indreptat doua degete camuflate intr-o punga de hartie catre casiera conteaza mai putin. Dar sa ascultam comunicatul IPJ:

“Desfasurarea de forte a fost impresionanta. Aproximativ 60 de politisti s-au deplasat la agentia Loto. Alte cateva sute de politisti si jandarmi au scotocit orasul si au organizat filtre, in speranta ca ii vor gasi pe hoti”, a declarat capitam Nicusor Lohon, purtator de cuvant, IPJ Mehedinti. Se mai aminteste ca: “Politistii au precizat ca agentia Loto avea camera video de supraveghere, dar aceasta nu functiona”.

Pai cum sa nu razi? Imi imaginez sutele de politisti si jandarmi scotocind orasul si posetele/gentile trecatoarelor/trecatorilor, in cautarea celor 2000 de lei – ca deh, vezi Doamne, in Drobeta nu a mai fost vazuta asemenea suma, ca oamenii sunt saraci si isi tin banii la ciorap, in valuta. Imi imaginez si cei 60 de politisti inghesuiti in agentia Loto, examinand loz cu loz – deh, sarcina de serviciu. 60??? Come on!!!

Ca sa ne mai treaca rasul – presupunem 4 ore de mobilizat fortele, organizat, scotocit bine de tot (noroc cu orasul, ca e mic) si apoi sedinta de grup si rapoarte (4 ore e putin). Luam numarul dat de Antena3 – 600 politisti si jandarmi. Obtin 2400 ore-om. Mai presupun un salariu minim (presupunere din start falsa) de 600 Ron/slujitor al legii, care ma duce la aprox 3.75 Ron/ora pentru o norma intreaga. Adica 9000 Ron, pentru cele 4 ore de “de-a hotii si vardistii”, evident, pe bani publici. Rezultatul? Neeeeemaaaaa! “Doar ce va asteptati, camerele nu mergeau, ca daca ar fi mers i-am fi recunoscut dupa sigla de pe cagula”

Intr-o tara in care au murit oameni impuscati in strada, in Brasov si dupa 6 luni inca nu se stie nimic, stiri precum aceste doua jafuri nu ne fac decat sa zambim, cu parul maciuca.

Tags: ,

 
0

Rares Manea

Posted by Allen on Oct 21, 2009 in Adventure Racing, DePeNet

L-am cunoscut pe Rares anul trecut, cand a castigat, impreuna cu echipa Valea Sambetei, proba scurta a Carpathian Adventure, la chiar prima lor participare. Este prezent la mai toate concursurile de schi de tura, de Adventure Racing, de mountainbike, de alergare montana. De multe ori (in special cand a depins numai de el si nu de o echipa) a venit pe primele locuri.

Rares este un munte de energie si de zambete. Rares este un coechipier extraordinar (am testat pe pielea mea) si un sportiv de exceptie, aflat la inceput de cariera.Are 23 de ani, dar deja are in palmares (si ma refer aici strict la schi de tura!):

Locul 3 Campionatul Balcanic 2008
Locul 5 Cupa Mondiala Spania 2008
Locul 9 Campionatul European Franta 2007
Locul 7 Campionatul Mondial Italia 2006
Locul 7 Campionatul European Andorra 2005
Locul 9 Campionatul Mondial Spania 2004

De-asta cred ca trebuie sa il ajutam. BRD a initiat o campanie, numita “Cautam oameni mari!”, prin care premiaza povestea unui om cu o sponsorizare. Pentru asta sunt postate o perioada, pe site, mai multe povesti si oricine poate sa voteze povestea favorita, castigatoarea fiind desemnata cea care a adunat cele mai multe voturi. Ca o exceptie pentru luna aceasta, vor fi premiate primele 2 povesti. Momentan Rares este pe locul 4, dupa o fetita obisnuita al carei unic vis este sa aiba un calculator si pe care o promoveaza intens toate rudele (boo!!!). Poate, impreuna, reusim sa il ajutam pe Rares sa ajunga la Mondiale!

Mai sunt 8 zile si o persoana poate acorda un vot pe zi!

Linkul catre povestea lui Rares: http://www.cautamoamenimari.ro/vizualizare.php?page=1

Tags: , ,

 
0

Ce cauta o pisica pe Internet…

Posted by Allen on Oct 13, 2009 in DePeNet, Ferma Animalelor

… si, mai ales, ce gaseste! 1.070.000 rezultate pentru acest cuvant “prea lung”? Google rulz!

Tags: ,

 
1

Trei, Doamne… si toti trei!

Posted by Allen on Oct 12, 2009 in DePeNet

Se făcea că au fost vremuri când oamenii au vrut să se dea jos. Cum, de unde? De pe planetă! Noroc cu robii lui Dumnezeu George, Ioan Paul şi Mihail Sergheevici, pe numele lor Bus(c???)h, Al Doilea, respectiv Gorbaciov, care au schimbat mersul, transformându-l, probabil, în fuga asta nebună de zi cu zi.

Se întâmplă la noi, în România. A ajuns şi pe Wikipedia. Luaţi de vă cruciţi:

PS. Poza – credit Ţenchea. Articole pe net pe tema asta, aici şi aici.

Tags:

 
0

A venit toamna…

Posted by Allen on Oct 11, 2009 in ZiDeZi

… şi nu vreau să-mi acopăr inima cu (nimic) (alt)ceva. Vreau să o trăiesc, să o gust şi să o urlu aşa cum o serbez în fiecare an.

Toamna este exces. Toamna este dezmăţ. Toamna este aromă şi belşug. Toamna este văpaie ce lasă în urmă scrum şi frig, e de trăit intens atâta câtă e. Dacă n-aţi apucat încă, înşfăcaţi primul pahar de must ce vă iese în cale şi veţi începe să pricepeţi.

… şi dacă prin drumurile voastre veţi întâlni un spiriduş cu zâmbet cald şi mers legănat, plin de idei năstruşnice şi generos în a vă face să vă simţiţi bine, salutaţi-l din partea mea şi spuneţi-i că mi-e dor de el.

Acest post este (şi) pentru tine, Ioncii (Jancsi), oriunde te-ai afla!

Tags: , ,

 
1

Voluntariat

Posted by Allen on Oct 1, 2009 in Nazbatii

In liceu am jucat baschet, la un nivel de semi-performanta. Adica aveam antrenor, aveam antrenamente saptamanale, aveam meciuri sambata, aveam “deplasari” (ce-i drept, doar in oras si una in judet). Multe din amintirile frumoase de atunci si multe din rezultatele obtinute cu echipa se datoreaza lui Jean Asztalos, antrenorul nostru. El ne-a organizat, el ne-a invatat bloc-iesire si inca vreo 2 scheme, cu el alaturi am pierdut doar doua meciuri intr-un sezon intreg.

Dupa liceu am mai jucat putin baschet si in facultate, la Politehnica Bucuresti, unde nivelul si pretentiile erau mai ridicate. Tot in anii respectivi am luat un loc 3 la streetball, urmat de un loc doi acum vreo 3 ani. Si cam atat, parea ca am divortat de acest sport.

Vine insa o vreme cand numeri tot ce ai primit si simti ca ai si tu de dat altora. Se numeste voluntariat si e o practica foarte benefica – o recomand, descreteste fruntile, ridica self-esteemul si imbunatateste tonusul general. Asa am facut si eu, propunandu-ma antrenor secund la echipa liceului meu, Andrei Saguna. De prisos sa mai spun ca in seara dinaintea primului antrenament am visat doar meciuri si tactica.

Acum, dupa (doar) doua antrenamente, pot sa spun ca imi place. Ei sunt tineri, sunt multi, joaca haotic, fac greseli simple si fundamentale, dar per total par sa aiba potential si sunt cativa chiar buni. Cel mai mult imi place sentimentul ca AM ce sa-i invat. Vom vedea rezultatele si evolutia, planuiesc sa organizam un amical cu o echipa consacrata, undeva la 3 saptamani de acum incolo.

Tags: ,

Copyright © 2017 Allen.ro All rights reserved. Theme by Laptop Geek.