2

A pastra

Posted by Allen on Jan 7, 2011 in ZiDeZi

A fost odata o vreme in care oamenii se iubeau mai mult. In care isi duceau dorul si isi trimiteau ganduri sa le tina de cald si de urat. Bunicii mei vin din acele vremuri.
Pe langa traditia de a sarbatori in familie orice eveniment, prilej de a aduna zeci de oameni in jurul mesei, intr-un apartament de bloc ce se umple de voie buna, bunicii mei pastreaza legatura, cu sfintenie, cu zeci de oameni ce le-au colindat sau intersectat viata. Si fac asta cu mare arta – isi folosesc an de an biletele numarate ce la ofera gratuitate pe tren, pentru a vizita te miri ce rude despre a caror existenta noi nici nu aveam habar; si-au pus si Romtelecom si RDS si au studiat care sunt cele mai avantajoase optiuni pentru a suna in America. Si fac toate astea cu o bucurie ce li se citeste pe chip si pe care o transpun in glas, oferind-o tuturor celor cu care vorbesc.
De Craciun ei scriu si primesc vederi. Desi au mobil si il folosesc, nu trimit sms (acelasi) la toata agenda. Pentru ca ei stiu sa comunice altfel. Pentru ca stiu ca anumiti oameni pe care ii intalnesti sunt un dar si stiu sa il pastreze. Si nu au nevoie de facebook pentru asta, desi folosesc conceptul, intr-o forma arhaica, de zeci de ani.

Bunicul meu este nascut in decembrie si a implinit de curand 80 de ani. Anul trecut si-a facut debutul in Internet (la cererea lui) iar acum primit cadou un webcam. De Craciun s-au conectat pe skype si au cantat colinde rudelor din America. Au incercat si au reusit sa se adapteze la tehnologie dar o folosesc pentru acelasi scop si cu aceeasi sensibilitate cu care scriu scrisorile. Mi-ar placea sa invat de la ei naturaletea si caldura cu care relationeaza cu oamenii, felul cinstit si deschis cu care ofera bunatate. Pentru mine, in materie de relatii interumane si sentimente conexe, ei sunt lectia de “a pastra”.

Multumesc, Omi! Multumesc, Mosu’!

Tags: , ,

Copyright © 2017 Allen.ro All rights reserved. Theme by Laptop Geek.